Incercand sa descopar secretele oamenilor, fiecare mentalitate, fiecare gand, fiecare idée si parere, fiecare obicei sau mod de a vorbi, fiecare pas sau miscare.. Observ, incet, ca sunt inconjurata de idioti! Uite! Uite-i! Sunt acolo, sunt langa tine, sunt peste tot!!!
Dar.. Nu.. Nu voi incerca sa vorbesc despre toti..
TU! Da, tu! Superiorule!
Uita-te in oglinda.. Uita-te si asculta ecoul acesteia, asculta fiecare silaba pe care ti-o spune.. Ea e singura care iti va face caracterizarea perfecta. Eu doar voi incerca! In 3 etape..
1. Ipocrit! Nu-ti vine sa crezi? Ai o oarecare impresie ca nu ar fi asa? Exact! Este oarecare! O impresie aruncata intr-un buchet de caracterizari controversate.
Instinctul de superioritate, intensa inteligenta aparenta, incercarea continua de a gandii filozofic.. Sa continui? Nu, devin mult prea rautacioasa.
Observi? Asculta ecoul.. Al ei.. Al oglinzii. Ti-a spus acelasi lucru? Sau iar n-ai lasat-o sa vorbeasca.. Asa faci tot timpul! Lasa-i sansa sa te cunoasca, nu-i mai impune conceptii de’ale tale!
Nu vei crede niciodata ca esti asa, vei traii cu idea ca esti necesar, ca poti calma si infuria, ca poti consola, ca poti vorbii, ca poti filozofa.. Per total, ca toti.. sau toate.. te doresc! NU! Wrooong!
Uita-te la tine, dar uita-te si la ceilalti. Priveste expresia chipului, priveste mimica ochilor, priveste schitarea unui zambet ironic.. Prea mult bun simt? Poate..
2. Dobitoc! Analfabet? Nu.. Nu chiar.. Anagramat? Nu.. Nu chiar.. Incerci, te chinui, iti incretesti creierul pe discutie ce trece, dar, mai degraba, il incretesti pe al altora.. Per neuron ce moare..
Nu. Nu vreau sa continui. Repet! Devin mult prea rautacioasa.
3. Nu gasesc un cuvant potrivit, sunt prea multe caracteristici ca sa poata fi puse intr-un singur adjectiv. Ai nevoie de afectiune, ai nevoie de atentie din partea tuturor, ai nevoie de a te simtii superior, ai nevoie de a ti se da dreptate, ai nevoie de a fi lasat sa gandesti pentru ceilalti..
Esti fix acea persoana insuportabila care trage concluzii gresite, care se lasa influentata de societate, a carei mentalitate este invartita in jurul celorlalti, a carei imagine conteaza enorm, al carei orgoliu este suportul ce te mentine acolo, zici tu, sus.
NU! Tu nu esti in stare sa gandesti pentru tine. Tu gandesti pentru altii sau altii pentru tine. Tu nu accepti ceea ce nu intra in limitele conceptiilor tale. Tu nu poti sa vezi “printre fapte”.
Sfatul meu? Invata sa cunosti oamenii, invata sa asculti, invata sa vezi, invata mimica, invata gesture, invata priviri, invata cuvinte, invata ironii, invata fapte, invata concluzii, invata semne.. Doamne, cate ai de invatat! Dar sunt sigura ca nu vei face asta!! Sunt sigura ca nu vei accepta aceasta imagine a ta, ca nu vei accepta ca tu nu esti ceea ce crezi, ca tu nu esti perfectiunea intruchipata, ca tu nu esti persoana in julur careia vor toti sa stea, ca tu nu esti indispensabil, ca tu nu ai mereu dreptate, ca tu nu gandesti tot timpul bine, ca tu nu iei doar decizii bune, ca tu nu ai o minte deschisa, ca tu nu vezi lumea cu ochii tai.. Si DA, mai pot continua..
Dar te las pe tine sa-ti dai seama..
Iti urez o viata fericita! Si sper sa nu mai faci aceleasi greseli.. Sa le lasi din mana pentru ca parca prea mult timp le-ai tinut si le-ai invartit in jurul tuturor. Sper sa inveti ca nu toti sunt asa cum crezi si ceea ce crezi, ca oamenii sunt diferiti si aparentele inseala de cele mai multe ori. Si, nu in ultimul rand, sper sa nu te dai foarte tare cu capul de pragul de sus.. Sau cu nasul, in caz ca pana atunci nu-ti coboara de acolo de sus.
Probabil, tot ce iti doresti, este sa nu ma mai vezi in viata ta, sa nu ma mai auzi, sa nu mai stii nimic de mine. Dar asta nu se va intampla! Sunt persoana care ti-a facut curcubeul alb-negru? Multumesc! Sunt mandra de mine! Si stiu foarte bine de ce, dar tu nu vei intelege, probabil, niciodata.
Sper sa intelegi ecoul cuvintelor.. Si sa te simti.. Si sa te schimbi.. Probabil, voi continua sa sper..
